Bălăbănești sau "Picior de Paris", cum mai este denumit, sat din nordul județului Galați, atestat documentar din 5 decembrie 1460, este situat la granița județelor Galați și Vaslui, .
În România interbelică existau 3 localități cu aceiasi denumire: Bălăbănești (jud. Tutova, actualmente jud. Galați), Bălăbănești (Criuleni, reg. Basarabia, actualmente Republica Moldova) și Bălăbănești (loc. situată la malul Mării Negre, reg. Bugeac, actualmente cu denumirea Balabanovka, Ucraina). Bălăbănești din Galați și Criuleni și-au păstrat denumirea fiind localități înfrățite.
De la Războiul de Independență mai bine de 200 de bălăbăneșteni și-au dat viața pentru întregirea și libertatea neamului românesc.
Cel mai cunoscut și respectat om politic care a reprezentat comuna a fost Gheorghe Tașcă. În 1930 este numit ministru plenipotențiar al României la Berlin. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La 1 august 1950, Gheorghe Tașcă este arestat, apoi încarcerat în închisoarea Sighet, în celula 58. S-a stins din viață, după o grea suferință la 12 martie 1951. A fost înhumat în groapa comună a închisorii.
Bălăbăneștiul este leagănul copilăriei marelui fizician Ștefan Procopiu.
Dealul Foișor (305 m) din comună este cel mai înalt vârf din județul Galați.
Salcâmul, nucul, teiul, vița de vie, morile de vânt, carul, troița, albina, zimbrul, bursucul sunt cele mai reprezentative simboluri ale comunei făcând de-a lungul timpului parte din cotidian.
Cel mai de seamă cercetător al istoriei acestor meleaguri este George Felix Tașcă. Doi căpitani celebri au adus faima și nemurire comunei: Neculai Isac – capitan de mazili din Bălăbănești, eroul si naratorul povestirii "Fântana dintre plopi" de Mihail Sadoveanu și căpitanul Constatin Balaban considerat de Geo Tașcă a fi "figura cea mai pregnantă din istoria satului răzeșesc Bălăbănești".
Sursa
Niciun comentariu:
Comentariile noi nu sunt permise.